Popular Posts

Thursday, September 14, 2017

Cassini: ochiul din cer

Data de 15 septembrie 2017 este una specială. Nu pentru un singur individ, nici măcar pentru o națiune. Aceasta va fi o zi a întregii omeniri. De când există oameni pe această planetă, lumea a fost împărțită în două mari tărâmuri: cerul și pământul. Unul ne-a fost rezervat nouă, să-l stăpânim așa cum știm; celălalt a fost pus deoparte pentru zei, neatins de imperfecțiunea ființelor pământești. Astăzi, însă, după milenii de studiu atent, poarta ne este într-un final deschisă. Fără ezitare, spiritul nomad al celor care au cucerit fiecare continent terestru a ieșit din nou la iveală.

Mâine va avea loc finalul unei misiuni de explorare, începută cu douăzeci de ani în urmă și concepută cu mai bine de un deceniu înainte. Visul ei, însă, există de când am fost capabili să visăm. Printr-o colaborare internațională, în anul 1997 o rachetă era lansată, nu pentru distrugere, ci pentru cunoaștere. La bordul ei se afla o sondă spațială, Cassini, a cărei misiune a fost explorarea sistemului format de planeta Saturn și lunile sale. Denumită după zeul roman al agriculturii, Saturn este cea mai îndepărtată planetă vizibilă ochiului liber.
„Alegem să călătorim către Lună în acest deceniu și să facem celelalte lucruri, nu pentru că sunt ușoare, ci pentru că sunt grele.”
— John F. Kennedy
Oamenii, însă, nu s-au mulțumit să vadă un simplu punct pe cerul nopții. Mai întâi au fost construite instrumente optice, care au permis vizualizarea mai bună a inelelor inconfundabile din jurul acestei planete, împreună cu cele mai mari dintre lunile sale. Apoi, însă, emisari robotici au fost trimiși în numele Pământului, să exploreze acolo unde noi încă nu putem ajunge. Fiind prima sondă intrată în orbita lui Saturn, Cassini este ochiul nostru din cer. Cine știe, poate că într-o zi vom privi din nou cu ochiul liber acest obiect celest, de această dată, însă, Pământul fiind cel dificil de identificat pe fundalul întunecat al Cosmosului.
„Știința nu cunoaște frontiere, deoarece cunoașterea aparține întregii omeniri și este torța care iluminează lumea.”
— Louis Pasteur
Nava spațială Cassini a studiat Saturn de aproape timp de treisprezece ani. Încă dinainte, acest instrument științific ne-a extins cunoașterea Universului. În drumul său către Saturn, aceasta a realizat douăzeci și șase de mii de imagini ale lui Jupiter, formând cel mai detaliat portret al planetei. Apoi a testat cu succes teoria generală a relativității, concepută de Einstein la începutul secolului trecut. Ajunsă la Saturn, Cassini a descoperit nu mai puțin de șapte luni, necunoscute până atunci, ale acestei planete. O parte din ea, proba numită Huygens, a atins cu succes suprafața lui Titan, cea mai mare lună din Sistemul Solar. Înțelegerea noastră despre compoziția și comportamentul atmosferei lui Saturn au fost, de asemenea, extinse considerabil. Multe alte măsurători au oferit date cruciale cunoașterii umane și vor continua să genereze descoperiri mult timp după încheierea acestei misiuni.
„Nu te afunda blajin în această noapte bună! Urlă, urlă împotriva dispariției luminii!”
— Dylan Thomas
Iată, deci, că această misiune va avea un final abrupt pe data de 15 septembrie 2017. După o serie de tranziții ale sistemului de inele, Cassini va intra în atmosfera giganticei planete, transmițând date către Pământ până în ultima clipă, când presiunea atmosferică va zdrobi fiecare componentă a acestui instrument științific. Această metodă a fost aleasă pentru a evita contaminarea involuntară a lunilor pe care ar putea să existe viață, odată cu pierderea controlului terestru asupra sondei a cărei rezervă de combustibil se încheie. După nenumăratele jertfe aduse zeului agriculturii de-a lungul timpului, acest sacrificiu nu va fi în van.
„Știința modernă a fost întotdeauna o călătorie în necunoscut, cu o lecție în smerenie ce ne-a așteptat la fiecare oprire. Mulți pasageri ar fi preferată să rămână acasă.”
— Carl Sagan
Dacă vreodată în viitorul Universului, o civilizație extraterestră va învăța despre planeta noastră și existența omenirii, aceasta cu siguranță se va confrunta cu o istorie violentă și distructivă. Vor cunoaște adevărata amploare a disprețului de care a fost odată capabilă această specie primitivă. Poate, însă, vor vedea că aici, într-un colț uitat al galaxiei, câțiva oameni au îndrăznit să ridice privirea și să întrezărească ceva mai important decât lupta pentru avere și pentru putere.

Într-adevăr, a trimite în spațiul cosmic o navă științifică nu aduce niciun profit imediat. Mult mai productive sunt defrișarea necontrolată, sau arderea de combustibili pentru producerea de energie la scară largă. Cunoașterea lumii naturale nu se poate vinde pe bursă. Avem în fața noastră un eșec economic. Dar de ce o facem, totuși? De ce aruncăm cu bani în planete îndepărtate? Informațiile despre lumea în care trăim, inspirația pe care o oferă viitoarelor generații de cercetători, aceste lucruri nu se măsoară în bancnote.
„Noi nu vom fi printre cei care vor ajunge la Alpha Centauri și celelalte stele apropiate. Va fi o specie foarte asemănătoare nouă, dar cu mai multe dintre atuurile noastre și mai puține dintre slăbiciuni.”
— Carl Sagan
Cred că cel puțin o persoană, ca urmare a acestei misiuni, va alege să ia în mână un telescop, atunci când ar fi putut să ia o armă. Poate că această simplă întâmplare va face diferența și acea civilizație extraterestră a viitorului va învăța ceva total neașteptat; va învăța că, de fapt, n-au fost niciodată extratereștri. Strămoșii lor au reușit să încheie ciclul etern al naționalismului, iar această planetă demult uitată a dat naștere unei noi conștiințe, în care adevăratul inamic este ignoranța. În caz contrar, vom fi demonstrat că frontierele cosmice sunt mai ușor de învins decât propriile limitări biologice.